Reputația acestui așa-numit internet întunecat (dark web) este cât se poate de terifiantă. Este o zonă în care tot ce ține de transparență în zona internetului este dus la cu totul alt nivel. Este o zonă unde oamenii se duc pentru a putea întreprinde diverse activități cât se poate de ilegale sau interzise. Rețelele complexe de anonimat reprezintă această mare gazdă a dark web-ului, prin care se distribuie tot felul de lucruri interzise, de la droguri ilicite, materiale pentru de pornografie infantilă sau care prezintă forme de abuz asupra oamenilor, arme ilegale, accesorii extremiste și multe altele.
Însă această rețea este în același timp și un loc neînțeles și chiar imaginile care ne rulează în filmul creat de simpla referire la dark web nu sunt tocmai reprezentative pentru toate tipurile de activități din cadrul limitelor sale ale anonimatului. Un studiu nou care a fost coordonat de cercetătorul în securitate cibernetică Eric Jardine de la Virginia Tech sugerează că numai o parte mică din dark web este folosită pentru a putea avea acces la diferite site-uri ascunse, care promovează activități interzise, dar, în acest caz, activitatea ascunsă nu este neapărat activitate ce poate fi considerată ilegală, asta în ciuda faptului că există multe colțuri întunecate în această parte a internetului.
În cadrul studiului, Jardine și echipa sa au analizat datele din rețeaua Tor, care este unanim considerată drept cea mai mare și cea mai populară rețea care permite accesul anonim și privat în dark web, prin utilizarea unui software special care se conectează la un sistem de routere proiectat în așa fel încât poate asigura anonimatul utilizatorului.
Deep web, așa cum se știe, este pur și simplu un fel de parte ascunsă a aisbergului internetului. Sunt acele părți ale internetului care nu sunt indexate de motoarele de căutare obișnuite (spre deosebire de web-ul care este considerat partea de la suprafață a aisbergului). Cu toate acestea, o parte a rețelei profunde este rețeaua întunecată, iar o parte a rețelei întunecate găzduiește un conținut nu tocmai bun sau cu oameni bine intenționați. Din acest motiv, cercetătorii au dorit să evalueze cam cât din rețeaua Tor ar putea fi utilizată în scopuri cel puțin ascunse (și potențial rău intenționate). Cu toate acestea, nu există o modalitate foarte ușor de identificat aceste aspecte, având în vedere că rețeaua Tor este concepută pentru a oferi anonimat.
Prin intermediul monitorizării semnăturilor datelor colectate de la nodurile de intrare Tor, echipa a reușit să diferențieze utilizatorii Tor care folosesc anonimatul pentru a accesa site-urile care sunt parte din web-ul de suprafață și alții care utilizează sistemul pentru a accesa conținutul ascuns din dark web. În mod surprinzător, cercetătorii au descoperit că doar 6,7% dintre utilizatorii globali foloseau Tor pentru a accesa serviciile ascunse de pe dark web. Adică pe cele care ar putea furniza sau nu materiale ilegale sau inacceptabile.
Cu toate acestea, își justifică concluziile „probabilistice” conform cărora accesul în site-urile și serviciile ascunse este probabil făcută cu scopuri rău intenționate, indicând cercetări anterioare care sugerează că site-urile ascunse în dark web sunt utilizate în mod disproporționat în scopuri ilicite.
Dacă au dreptate, descoperirile sugerează că daunele de pe dark web ar putea fi grupate în țările libere care găzduiesc infrastructura, în timp ce beneficiile sunt mai susceptibile de a prolifera în țările represive. Deși este probabil ca studiul să fie dezbătut în continuare, acesta face câteva acțiuni de luat masa complicate – iar dark web era deja destul de complicat.
Recomandări autor
- Anița Nandriș-Cudla și experiența gulagului, 20 de ani în Siberia. Puterea omului în fața nedreptății
- Mircea Eliade scriitorul: dialectica disimulării sacrului în profan și literatura fantastică
- Romane scurte contemporane și clasice care te ajută să te deconectezi de la realitate
- Ar trebui să-l mai citim pe Dostoievski? Limitele unui clasic aflat în căutarea esenței în sine a realității
- 5 motive să nu-l arunci pe Tolstoi din bibliotecă. Iată de ce trebuie să-i citim operele
- Opera lui Haruki Murakami în căutarea identității. Posibilități ale realismului magic
- Tragicul între concept și fenomen – categoria estetică, alfabetul suferinței
- Alice Voinescu pentru educarea spiritului tânăr. Un jurnal cât o viață
- Poezia japoneză – arta sufletului pur. Poeți din epocile Meiji și Taishō
- Începuturile prozei japoneze în epoca Heian. Condiția și apariția romanului japonez
- Sursele intelectuale ale ideologiei sovietice. Leninismul ca direcție culturală
- Arta ca unic mod de exprimare liberă. Scutul de apărare al oprimaților
- Filosofia lui Mircea Vulcănescu. Despre specificul românesc și teoria ispitelor
- Cărți care încep cu finalul. Trucul care transformă scriitorii recenți și contemporani în clasici
- Clody Bertola povestea de film a unei actrițe care a vrăjit marii regizori ai teatrului românesc
- Cărți la care „trebuie” să ajungi în 2022. Scriitori români contemporani, nume din filosofia și literatura universală
- Martin Heidegger în lectura lui Walter Biemel. Introducere în studiul operei sale
- Criminali în serie și în masă, manifestările răului. Introducere pentru „Dosarele criminalilor în serie” de Paul Simpson
- Impresionanta poveste de viață a poetului gândirist Pan M. Vizirescu
- Reprezentările omului în cercul vicios în „Pescărușul” lui Cehov și „Cu ușile închise” a lui Sartre