Muzeul Ţării Crişurilor (MTC) are ca obiectiv să celebreze împlinirea a 156 de ani de la debutul lui Mihai Eminescu în revista Familia. Prin urmare MȚC invită toți pasionații de literatură şi istorie, mâine, 9 martie la sediul instituţiei la o seară muzeală. Seara muzeală se va desfășura de la ora 17, la sediul muzeului, de pe strada Armatei Române.
Celebrarea debutului lui Mihai Eminescu în revista „Familia”
Potrivit cu Agerpres, Muzeul Ţării Crişurilor, va expune în cadrul evenimentului revista originală în care a debutat poetul Mihai Eminescu, cu poezia De-aş avea. Este vorba despre numărul 6 din 25 februarie – 9 martie 1866. Revista face parte din colecţia Muzeului Memorial „Iosif Vulcan” din Oradea, care a intrat în posesia institutului datorită donației făcute de generalul Lazăr Cârjan, potrivit cu Agerpres.
Evenimentul va fi găzduit de către custodele Muzeului Iosif Vulcan. Cuvântul va fi preluat apoi de către scriitorul Ioan F. Pop, generalul (r) Lazăr Cârjan, directoarea Direcţiei Judeţene pentru Cultură Bihor, Adriana Ruge şi restauratoarea Oana Băruţă.
Mihai Eminescu, cel mai mare poet român
În data de 25 februarie 1866, Mihai Eminescu, debuta în poezie prin publicarea în revista „Familia” a operei sale „De-aş avea“. Debut care îi trasează o altă direcție în viața lui. Considerat cel mai important poet român, Mihai Eminescu, se naște la data de 15 ianuarie 1850, la Ipoteşti. Este cel de-al şaptelea copil al familiei Eminovici.
„De-aş avea şi eu o floare
Mândră, dulce, răpitoare,
Ca şi florile din mai,
Fiice dulce-a unui plai,
Plai râzând cu iarbă verde,
Ce se leagănă, se pierde,
Undoind încetişor,
Şoptind şoapte de amor;De-aş avea o floricică
Gingaşă şi tinerică,
Ca şi floarea crinului,
Alb ca neaua sânului,
Amalgam de-o roz-albie
Şi de una purpurie,
Cântând vesel şi uşor,
Şoptind şoapte de amor;De-aş avea o porumbiţă
Cu chip alb de copiliţă,
Copiliţă blândişoară
Ca o zi de primăvară,
Câtu-ţi ţine ziuliţa
I-aş cânta doina, doiniţa,
I-aş cânta-o-ncetişor,
Şoptind şoapte de amor”.
A fost un intelectual preocupat de multe alte discipline de-a lungul vieții sale. De la filosofie, teatru, literatură până la jurnalistică, economie și politică. În perioada 1860 – 1861 urmeazã cursurile Ober Gymnasyum din Cernăuţi. Pentru o scurtă perioadă de timp (1869) se angajează ca sufleur în trupa de teatru a lui Mihail Pascaly. Se înscrie și la Universitatea de Filosofie din Viena în 1869, iar între anii 1872-1874 este student la Berlin. Din 1877 se stabilește la București și ocupă funcția de redactor la ziarul „Timpul“.
Recomandări autor
- Anița Nandriș-Cudla și experiența gulagului, 20 de ani în Siberia. Puterea omului în fața nedreptății
- Mircea Eliade scriitorul: dialectica disimulării sacrului în profan și literatura fantastică
- Romane scurte contemporane și clasice care te ajută să te deconectezi de la realitate
- Ar trebui să-l mai citim pe Dostoievski? Limitele unui clasic aflat în căutarea esenței în sine a realității
- 5 motive să nu-l arunci pe Tolstoi din bibliotecă. Iată de ce trebuie să-i citim operele
- Opera lui Haruki Murakami în căutarea identității. Posibilități ale realismului magic
- Tragicul între concept și fenomen – categoria estetică, alfabetul suferinței
- Alice Voinescu pentru educarea spiritului tânăr. Un jurnal cât o viață
- Poezia japoneză – arta sufletului pur. Poeți din epocile Meiji și Taishō
- Începuturile prozei japoneze în epoca Heian. Condiția și apariția romanului japonez
- Sursele intelectuale ale ideologiei sovietice. Leninismul ca direcție culturală
- Arta ca unic mod de exprimare liberă. Scutul de apărare al oprimaților
- Filosofia lui Mircea Vulcănescu. Despre specificul românesc și teoria ispitelor
- Cărți care încep cu finalul. Trucul care transformă scriitorii recenți și contemporani în clasici
- Clody Bertola povestea de film a unei actrițe care a vrăjit marii regizori ai teatrului românesc
- Cărți la care „trebuie” să ajungi în 2022. Scriitori români contemporani, nume din filosofia și literatura universală
- Martin Heidegger în lectura lui Walter Biemel. Introducere în studiul operei sale
- Criminali în serie și în masă, manifestările răului. Introducere pentru „Dosarele criminalilor în serie” de Paul Simpson
- Impresionanta poveste de viață a poetului gândirist Pan M. Vizirescu
- Reprezentările omului în cercul vicios în „Pescărușul” lui Cehov și „Cu ușile închise” a lui Sartre
