Primul de stat din România, avea să devină unul dintre centrele culturale a vieții de până în 1989. Pe scena acestuia au jucat încă de la începuturile lor actori ca Ion Caramitru, Toma Caragiu sau Mariana Mihuț și au fost prezentate regiile unora ca Liviu Ciulei și Lucian Pintilie. Istoria Teatrului Bulandra este ca o istorie a teatrului în sine.
La începuturile sale, Teatrul Bulandra din București, purta denumirea de Teatrul Municipal (1947), era primul teatru de stat din România. Pe atunci avea o trupă formată din 9 actori care era condusă de cunoscuta și iubita actriță, Lucia Sturdza Bulandra, tot ea fiind și primul director al instituției, rămânând la conducerea lui până la sfârșitul vieții sale. Actrița devine patronul spiritual al instituției în anul 1963, purtând numele său pentru celebrarea acestei mari personalități a teatrului românesc. În același an Liviu Ciulei ocupă funcția de directorul artistic al teatrului.

Lucia Sturdza Bulandra. Sursa: ziarulmetropolis.ro
Primul spectacol reprezentat pe scena teatrului a fost o adaptare scenică a piesei neterminate, Insula, scrisă de Mihail Sebastian, de către Mircea Șeptilici (tot el fiind și regizorul spectacolului). După acest spectacol inaugural, urmează, o lună mai târziu, reprezentarea unui spectacol de teatru după piesa lui G. B. Show, Nu se știe niciodată. Un succes absolut, fiind jucată de 111 ori, reușind să aducă un număr de 73.153 de spectatori. Cifre enorme în contextul Bucureștiului de atunci, populația orașului era de circa 600.000 locuitori. Pe aceeași scenă își face debutul dramaturgic și Horia Lovinescu în stagiunea 1954/1955 cu piesa Lumina de la Ulmi.
Noul nume și Epoca de Aur a istoriei teatrului românesc: Teatrul Bulandra și Liviu Ciulei
După stingerea din viață a actriței Lucia Sturdza Bulandra (1961), teatrul își schimbă denumirea în Teatrul „Bulandra”, iar funcția de director este preluată de regizorul, actorul și scenograful Liviu Ciulei din 1963 până în 1972. În timpul conducerii sale pe scena teatrului Bulandra sunt puse în scenă, timp de 10 stagiuni, 70 de spectacole, după 29 de piese de autori români, 41 de titluri de autori străini.

Liviu Ciulei. Sursa: ziarulmetropolis.ro
Este o perioadă de înflorire, scena teatrului având parte de multe spectacole regizate de către Liviu Ciulei. În anii 1970 și 1971 trupa instituției are multe turnee în străinătate cu regiile lui Lucian Pintilie și Liviu Ciulei. Pe aceeași scenă se face remarcat și actorul Ion Caramitru, în mod special în piesa Leonce și Lena.
În anul 1971 teatrul este atent supravegheat, dat fiind că se creează sistemul de supraveghere, control și aprobare în domeniul culturii și al artelor. O inițiativă a lui Nicolae Ceaușescu și a Partidului Comunist Român. Cenzura scoate din legalitate spectacolul Revizorul după Gogol în regizat Lucian Pintilie și odată cu interzicerea lui demite întreaga echipă a instituției.
După 1991 teatrul prosperă sub libertate, fiind puse în scenă unele dintre cele mai de succes spectacole ale teatrului românesc, atât în Sala Liviu Ciulei de la Izvor, cât și în sala Toma Caragiu de la Grădina Icoanei. O nouă perioadă de succes este marcată de către conducerea actorului Alexandru Darie. Din luna august 2020, la conducerea teatrului se află actorul Vlad Zamfirescu.
În repertoriul curent puteți viziona spectacolele:
- Antigona după Sofocle în regia lui Stathis Livathinos;
- ARTĂ după Yasmina Reza în regia Cristi Juncu;
- Azilul de noapte după Maxim Gorki în regia Vlad Cristache;
- Car(o)usel după Ferenc Molnar, regia Andrei Șerban;
- Căsătoria de N.V. Gogol, regia Yuri Kordonsky;
- Cină cu prieteni de Donald Margulies în regia Cristi Juncu etc.
Biletele se pot cumpăra de la casa de bilete a teatrului – Zilnic între 12.00 și 20.00 sau de pe eventim.ro.
Contact: Strada Jean-Louis Calderon 76A, București (Sala Toma Caragiu), telefon: 0735 835 681.
Recomandări autor
- Anița Nandriș-Cudla și experiența gulagului, 20 de ani în Siberia. Puterea omului în fața nedreptății
- Mircea Eliade scriitorul: dialectica disimulării sacrului în profan și literatura fantastică
- Romane scurte contemporane și clasice care te ajută să te deconectezi de la realitate
- Ar trebui să-l mai citim pe Dostoievski? Limitele unui clasic aflat în căutarea esenței în sine a realității
- 5 motive să nu-l arunci pe Tolstoi din bibliotecă. Iată de ce trebuie să-i citim operele
- Opera lui Haruki Murakami în căutarea identității. Posibilități ale realismului magic
- Tragicul între concept și fenomen – categoria estetică, alfabetul suferinței
- Alice Voinescu pentru educarea spiritului tânăr. Un jurnal cât o viață
- Poezia japoneză – arta sufletului pur. Poeți din epocile Meiji și Taishō
- Începuturile prozei japoneze în epoca Heian. Condiția și apariția romanului japonez
- Sursele intelectuale ale ideologiei sovietice. Leninismul ca direcție culturală
- Arta ca unic mod de exprimare liberă. Scutul de apărare al oprimaților
- Filosofia lui Mircea Vulcănescu. Despre specificul românesc și teoria ispitelor
- Cărți care încep cu finalul. Trucul care transformă scriitorii recenți și contemporani în clasici
- Clody Bertola povestea de film a unei actrițe care a vrăjit marii regizori ai teatrului românesc
- Cărți la care „trebuie” să ajungi în 2022. Scriitori români contemporani, nume din filosofia și literatura universală
- Martin Heidegger în lectura lui Walter Biemel. Introducere în studiul operei sale
- Criminali în serie și în masă, manifestările răului. Introducere pentru „Dosarele criminalilor în serie” de Paul Simpson
- Impresionanta poveste de viață a poetului gândirist Pan M. Vizirescu
- Reprezentările omului în cercul vicios în „Pescărușul” lui Cehov și „Cu ușile închise” a lui Sartre