Bucureștiul, ca orice alt mare oraș al României, este unul dintre centrele culturale ale țării noastre. Pe lângă teatre, muzee și alte instituții culturale, de-a lungul marilor sau micilor bulevarde sunt multe case memoriale. Fapt datorat importanței sale din secolele trecute. În București au locuit poeți precum Mihai Eminescu sau George Bacovia. Scriitori și filosofi precum Mircea Eliade și Nae Ionescu.
Primăvara ne scoate din lentoarea ultimelor luni și ne poate trezi dorința de a cunoaște mai multe despre spațiul în care trăim. Cu prilejul gestionării mai bune a pandemiei și relaxarea restricțiilor ne este permis să participăm la mai multe evenimente. Și, mai ales, ni se permite accesul în diverse instituții culturale. Așa cum sunt și casele memoriale. Mai jos este o listă cu trei dintre aceste mărturii ale culturii naționale.
Casa Memorială Tudor Arghezi
Casa în care a locuit poetul Tudor Arghezi este cunoscută și sub numele de Casa Mărțișor. O puteți găsi pe strada Mărțișor la numărul 26 pe Dealul Piscului, din sud-estul capitalei. Poetul devine proprietarul terenului în anul 1926. Casa este construită sub îndrumarea suedezului Jahanes, după planurile arhitectului George Matei Cantacuzino. Familia Arghezi se mută pe strada Mărțișor în 1930. Devine o casă memorială datorită dorinței testamentare a poetului. Pe care a formulat-o în toamna anului 1974.

În componența ei se regăsesc 18 încăperi și alte dependințe. De asemenea, în ea este găzduită și mare parte din biblioteca lui personală. Unde sunt integrate mii de volume, un aparat de radio din anii ’30, dar și o masă şi un pat. În aceeași încăpere poate fi admirată și icoană din lemn, cu o vechime ce depășește 150 de ani.
Acestea sunt doar o parte dintre obiectele care au făcut parte din viața poetului. Obiecte încărcate de istorie și de energia celor care au locuit acolo cândva. O puteți vizita de marţi până duminică: 10:00 – 18:00 (vara) / 09:00 – 17.00 (iarna), în ziua de luni este închis.
Casa memorială Mircea Eliade
Mircea Eliade a scris și locuit în mai multe locuri, sunt câteva și în București. Poate nu mulți dintre noi știm că scriitorul a fost îndrăgostit de câteva locuri de prin Dobrogea. În copilărie își petrecea verile într-o casă construită de tatăl său în apropierea lacului Techirghiol (1912 – 1917). Experiență despre care a scris și în memoriile sale.
„Aveam cinci ani, când apropiindu-ne de Gara Constanţa, am văzut din tren, pentru prima dată, marea…. Eram încă foarte copleşti de această întâlnire, când tata ne-a urcat în autobuz şi am pornit spre Techirghiol. Foarte curând am pătruns într-un câmp de maci şi albăstrele şi a început să miroasă a flori uscate, a praf şi a sare. Aspiram surprins aerul acela exotic. Apoi a început să miroasă ghiolul, miros, tare, greu, de pucioasă şi gudroane, dar tot atât de elixirant. Autobuzul s-a oprit la intrarea în oraş, la Hanul lui Vidrighin iar ghiolul zăcea scăzut şi uleios între mlaştini de nămol”. Citat preluat de pe editiadedimineata.ro
Dar, cum v-am invitat la o plimbare prin București, să revenim pe străzile capitalei. Și vreau să vă duc pe misterioasa și magica stradă Mântuleasa la numărul 33. Locația despre care se crede că l-ar fi inspirat să scrie multe din nuvelele fantastice (mai ales Domnișoara Christina). În prezent casa este cunoscută sub numele de „Casa Sângelui Negru”, care se bazează pe o legendă. Este povestea ce spune că în timpul construcției sale tot apăreau pete închise la culoare, asemenea celor de sânge.

Așa arată acum casa care l-a inspirat pe Eliade să scrie și operele „Pe strada Mântuleasa” și „Nuntă în cer”. Pe aceeași stradă puteți vizita și biserica Mântuleasa, care a fost construită în anul 1734. Trebuie menționat că în zonă sunt intacte multe dintre casele construite în timpul secolului al XIX -lea.
Casa memorială „Ion Minulescu și Claudia Millian”
Este vorba despre un apartament care a fost cumpărat de cei doi scriitori în anul 1934. În 1991, Mioara Laurenția Minulescu, fiica lui Ion Minulescu, oferă apartamentul și patrimoniul aflat în el, prin testament, Muzeului Național al Literaturii Române.

În interiorul său putem admira multe dintre colecțiile personale ale familiei Minulescu. Se află multe din documentele literare, scrisorile, manuscrisele, fotografiile inedite și chiar o colecție impresionantă de tablouri și sculpturi. Pe lângă obiectele și documentele lăsate în urmă de către membrii familiei de poeți și artiști, sunt și operele de artă ale unor artiști precum Alexandru Ciucurencu, Margareta Sterian, Henri Catargi, Iosif Iser, Victor Brauner, Camil Ressu, Lucian Grigorescu, Cecilia Cuțescu Storck, M. H. Maxy, Al. Satmari, Oscar Han.
Recomandări autor
- Anița Nandriș-Cudla și experiența gulagului, 20 de ani în Siberia. Puterea omului în fața nedreptății
- Mircea Eliade scriitorul: dialectica disimulării sacrului în profan și literatura fantastică
- Romane scurte contemporane și clasice care te ajută să te deconectezi de la realitate
- Ar trebui să-l mai citim pe Dostoievski? Limitele unui clasic aflat în căutarea esenței în sine a realității
- 5 motive să nu-l arunci pe Tolstoi din bibliotecă. Iată de ce trebuie să-i citim operele
- Opera lui Haruki Murakami în căutarea identității. Posibilități ale realismului magic
- Tragicul între concept și fenomen – categoria estetică, alfabetul suferinței
- Alice Voinescu pentru educarea spiritului tânăr. Un jurnal cât o viață
- Poezia japoneză – arta sufletului pur. Poeți din epocile Meiji și Taishō
- Începuturile prozei japoneze în epoca Heian. Condiția și apariția romanului japonez
- Sursele intelectuale ale ideologiei sovietice. Leninismul ca direcție culturală
- Arta ca unic mod de exprimare liberă. Scutul de apărare al oprimaților
- Filosofia lui Mircea Vulcănescu. Despre specificul românesc și teoria ispitelor
- Cărți care încep cu finalul. Trucul care transformă scriitorii recenți și contemporani în clasici
- Clody Bertola povestea de film a unei actrițe care a vrăjit marii regizori ai teatrului românesc
- Cărți la care „trebuie” să ajungi în 2022. Scriitori români contemporani, nume din filosofia și literatura universală
- Martin Heidegger în lectura lui Walter Biemel. Introducere în studiul operei sale
- Criminali în serie și în masă, manifestările răului. Introducere pentru „Dosarele criminalilor în serie” de Paul Simpson
- Impresionanta poveste de viață a poetului gândirist Pan M. Vizirescu
- Reprezentările omului în cercul vicios în „Pescărușul” lui Cehov și „Cu ușile închise” a lui Sartre