Oricât de ciudat vi s-ar părea, nu toate animalele se pot recunoaște imediat într-o oglindă. Maimuțele mari, delfinii, elefanții asiatici și coțofanele eurasiatice pot face acest lucru. Așa cum fac copiii în jurul vârstei de 2 ani. În prezent, unii oameni de știință se bucură de o altă făptură în acest club exclusivist: maimuțele rhesus instruite cu atenție.
Rezultatele sugerează că, în timp cu antrenamentul atent, alte animale pot învăța cum funcționează oglinzile și astfel pot învăța să se recunoască. Iar asta este un test cheie al cogniției.
Testul de auto-recunoaștere în fața oglinzii (MSR) este considerat drept un mijloc sigur de testare a conștiinței de sine. Un om de știință pune un semn colorat, inodor, pe un animal unde nu îl poate vedea, de obicei capul sau umărul. Dacă animalul se uită în oglindă și freacă spontan amprenta, trece examenul. Se spune că speciile de succes înțeleg conceptul de „sine” față de „celelalte”.
Maimuțele Rhesus împotriva divinității
Maimuțele rhesus sunt regăsite în India, Bangladesh, Pakistan, Nepal, Myanmar, Thailand, Afghanistan, Vietnam și în partea de sud a Chinei. Maimuța rhesus este bine cunoscută în domeniul științei. Datorită reacției sale relativ bune a păstrării sale în captivitate. Pe fondul răspândirii sale extrem de largi și a similitudinilor sale cu anatomia și fiziologia omului. Motiv pentru care a fost utilizat pe scară largă în cercetările medicale și biologice pe teme legate de sănătatea umană și animală.
Numele său este influențat de factorului Rh, unul dintre elementele grupului sanguin al unui om, cercetătorii care au descoperit asta sunt Karl Landsteiner și Alexander Wiener. Rhesus a fost folosit în experimentul prin care se urmăreau consecințele survenite în dezvoltarea unui copil în cadrul unei privări materne.
Acesta a fost efectuate în anii ’50 de controversatul psiholog comparatist Harry Harlow. Alte descoperiri medicale facilitate de utilizarea maimuței Rhesus au fost și cercetările făcute în domeniul dezvoltării unui remediu pentru rabie. Multe din membrele acestei specii de primate au fost folosite pentru mai multe expediții în spațiul cosmic.
Printre cele mai ciudate atacuri efectuate de acest tip de primate este recunoscut un episod tragic. Unul în care mai mulți membrii ai speciei rhesus au intrat în casa unor indieni, în anul 2018. Maimuțele au răpit un copil, ca mai apoi acesta ă fie găsit undeva în sălbăticie fără suflare.
Macacii Rhesus, la fel ca mulți macaci, poartă virusul herpetic B. Acest virus nu dăunează în mod normal maimuței, dar este foarte periculos pentru oameni. Au existat cazuri în care oamenii au fost infectați, au murit extrem de rapid. Virusul a cauzat moartea din 1997 a cercetătorului Centrului Național de Cercetare Yerkes Elizabeth Griffin. Cercetările cu privire la genomul machetului Rhesus au fost finalizate în 2007, făcând din specia aceea cel de-al doilea primat neuman al cărui genom a fost secvențiat.
Oamenii și maimuțele Rhesus au aparent aproximativ 93% din secvența ADN la fel. Ceea ce ne face să credem că au un strămoș comun/ La baza fiecărei specii în parte, la bza arborelui lor genealogic, în urmă cu aproximativ 25 de milioane de ani, erau unul. Rhesus are 21 de perechi de cromozomi. Ceea ce reprezintă un argument enorm pentru teoria evoluționistă. Ceea ce contrazice existența lui Dumnezeu.
Recomandări autor
- Anița Nandriș-Cudla și experiența gulagului, 20 de ani în Siberia. Puterea omului în fața nedreptății
- Mircea Eliade scriitorul: dialectica disimulării sacrului în profan și literatura fantastică
- Romane scurte contemporane și clasice care te ajută să te deconectezi de la realitate
- Ar trebui să-l mai citim pe Dostoievski? Limitele unui clasic aflat în căutarea esenței în sine a realității
- 5 motive să nu-l arunci pe Tolstoi din bibliotecă. Iată de ce trebuie să-i citim operele
- Opera lui Haruki Murakami în căutarea identității. Posibilități ale realismului magic
- Tragicul între concept și fenomen – categoria estetică, alfabetul suferinței
- Alice Voinescu pentru educarea spiritului tânăr. Un jurnal cât o viață
- Poezia japoneză – arta sufletului pur. Poeți din epocile Meiji și Taishō
- Începuturile prozei japoneze în epoca Heian. Condiția și apariția romanului japonez
- Sursele intelectuale ale ideologiei sovietice. Leninismul ca direcție culturală
- Arta ca unic mod de exprimare liberă. Scutul de apărare al oprimaților
- Filosofia lui Mircea Vulcănescu. Despre specificul românesc și teoria ispitelor
- Cărți care încep cu finalul. Trucul care transformă scriitorii recenți și contemporani în clasici
- Clody Bertola povestea de film a unei actrițe care a vrăjit marii regizori ai teatrului românesc
- Cărți la care „trebuie” să ajungi în 2022. Scriitori români contemporani, nume din filosofia și literatura universală
- Martin Heidegger în lectura lui Walter Biemel. Introducere în studiul operei sale
- Criminali în serie și în masă, manifestările răului. Introducere pentru „Dosarele criminalilor în serie” de Paul Simpson
- Impresionanta poveste de viață a poetului gândirist Pan M. Vizirescu
- Reprezentările omului în cercul vicios în „Pescărușul” lui Cehov și „Cu ușile închise” a lui Sartre