Lou Andreas-Salomé a fost una dintre cele mai fericite femei al lumii, pe lângă talentele sale excepționale în literatură, fiind o bună poetă, romancieră și critic literar, este considerată și prima femeie psiholog din lume. Aceasta a impresionat intelectuali europeni ca Paul Rée, Rainer Maria Rilke sau Friedrich Nietzsche. Ultimul din urmă fiind profund marcat de refuzul acesteia față de cererea lui în căsătorie. Ei bine, datorită ei ne-au parvenit și recomandările lui Nietzsche în materie de scriere a unei opere literare.
Regulile unei opere literare scrise bine în viziunea lui Nietzsche
Nietzsche avea o serie de idei legate de stilul literar, pe care i le-a comunicat lui Salomé într-o scrisoare din 1882. Cu mult înainte ca scriitorii să înceapă să emită propriile lor decaloguri în scriitură, filosoful german deja stabilise propriile sale 10 reguli stilistice de scriere. Acestea sunt:
1.În primul rând orice stil trebuie să facă față trecerii timpului. Stilul trebuie să supraviețuiască în fața schimbării epocilor.
2. Stilul trebuie să fie potrivit publicului căruia i se adresează. Prin urmare, trebuie să știm cui anume scriem, cui vrem să ne adresăm.
3. Apoi, nu putem scrie dacă nu știm ce anume vrem să spunem, ce anume vrem să prezentăm publicului nostru.
4. Trebuie să ne cunoaștem foarte bine canalul de comunicare, plecând de la premisa că ne exprimăm în scris nu ne putem folosi de la fel de multe alte limbaje ca în cazul unei convorbiri face to face. Prin urmare stilul nostru de scriere trebuie să fie unic și foarte expresiv. Copierea stilului altui scriitor nu ne poate avantaja pentru că orice copie este mult mai fadă decât originalul său.
5. Așa cum se spune la regula numărul 4 realitatea ne ajută mai mult, putem face apel la o multitudine de gesturi care să acompanieze cuvintele noastre. De aceea, trebuie să învățăm toată această bogăție a vieții, pentru a ști cum să le redăm prin cuvinte. Cuvintele trebuie să construiască imagini prin care să transmitem lungimea și întârzierea propozițiilor, interpunctuațiile, alegerea cuvintelor, pauzele, succesiunea argumentelor etc..

6. Redă cu grijă pauzele în vorbire pentru că numai oamenii care inspiră adânc în timpul vorbirii o folosesc în realitate.
7. Stilul ar trebui să demonstreze că cineva crede într-o idee, că se încrede în ea, nu numai că o gândește, ci și că o trăiește.
8. Cu cât exprimăm un lucru mai abstract, cu atât trebuie să învățăm cum să le exprimăm într-un mod cât mai visceral. Altfel nu este ușor de înțeles.
9. Un bun prozator va găsi căile necesare prin care să se apropie de poezie, dar niciodată nu va păși în tărâmul poezie.
10. Nu este tocmai potrivit să subliniem înțelepciunea care ne locuiește și care se reflectă în operele noastre, trebuie să lăsăm cititorul să descopere asta, fără să ne lăudăm.
Salomé a fost atât de impresionată de aceste aforisme încât a ținut să le menționeze și în biografia ei. Astfel, aceasta le nota alături de remarca faptului că prin analizarea stilului specific lui Nietzsche ajungem la viața interioară a filosofului. Acesta reușind să redea acea zbatere intimă. Sinceritatea a fost cea care i-a garantat succesul filosofului german. Nietzsche nu numai că a reușit să stăpânească limbajul și cuvântul scris, dar a depășit inadecvarea.
Recomandări autor
- Anița Nandriș-Cudla și experiența gulagului, 20 de ani în Siberia. Puterea omului în fața nedreptății
- Mircea Eliade scriitorul: dialectica disimulării sacrului în profan și literatura fantastică
- Romane scurte contemporane și clasice care te ajută să te deconectezi de la realitate
- Ar trebui să-l mai citim pe Dostoievski? Limitele unui clasic aflat în căutarea esenței în sine a realității
- 5 motive să nu-l arunci pe Tolstoi din bibliotecă. Iată de ce trebuie să-i citim operele
- Opera lui Haruki Murakami în căutarea identității. Posibilități ale realismului magic
- Tragicul între concept și fenomen – categoria estetică, alfabetul suferinței
- Alice Voinescu pentru educarea spiritului tânăr. Un jurnal cât o viață
- Poezia japoneză – arta sufletului pur. Poeți din epocile Meiji și Taishō
- Începuturile prozei japoneze în epoca Heian. Condiția și apariția romanului japonez
- Sursele intelectuale ale ideologiei sovietice. Leninismul ca direcție culturală
- Arta ca unic mod de exprimare liberă. Scutul de apărare al oprimaților
- Filosofia lui Mircea Vulcănescu. Despre specificul românesc și teoria ispitelor
- Cărți care încep cu finalul. Trucul care transformă scriitorii recenți și contemporani în clasici
- Clody Bertola povestea de film a unei actrițe care a vrăjit marii regizori ai teatrului românesc
- Cărți la care „trebuie” să ajungi în 2022. Scriitori români contemporani, nume din filosofia și literatura universală
- Martin Heidegger în lectura lui Walter Biemel. Introducere în studiul operei sale
- Criminali în serie și în masă, manifestările răului. Introducere pentru „Dosarele criminalilor în serie” de Paul Simpson
- Impresionanta poveste de viață a poetului gândirist Pan M. Vizirescu
- Reprezentările omului în cercul vicios în „Pescărușul” lui Cehov și „Cu ușile închise” a lui Sartre