Istoria cunoscutului personaj de benzi desenate începe în plină perioadă a Marii Depresiuni, mai exact în anul 1938. Inclusiv în Europa exista o anumită tensiune, pe baza anexării Austriei de către Germania. Pe pământul american exista totuși o speranță, datorită căreia doi tineri din Cleveland, Ohio, au putut să creeze unul dintre cele mai cunoscute personaje din toate timpurile, Superman. Cel care este cumva și emblema visului american. Să aflăm mai multe despre apariția lui Superman.
În primul număr din Action Comics, lansat de National Publications, este prezentat publicului american, pentru prima dată, un personaj, ce anunța apariția primului supererou american, pe nume Superman. Existența se datorează lui Jerry Siegel și lui Joe Shuster, doi tineri proveniți din familii de imigranți cu origini evreiești. Familia Siegel era din Lituania, iar familia Shuster din Țările de Jos și Ucraina. Prietenia dintre cei doi a început în 1931 la liceul Glenville din Cleveland, ambii erau pasionați de benzi desenate inspirate din zona S.F.. Pornind de la ficțiunile S.F. și de la o poveste de-a lui John Henry, au creat personajul lor, atât de cunoscut azi, pe care l-au denumit Superman.
Primul super erou al DC Comics – Superman
Se crede că inventarea lui Superman este legată și de moartea tatălui lui Siegel din 1932. Acesta s-a stins în urma unui atac de cord, pe când magazinul familiei era jefuit. În primele schițe ale benzii desenate, Superman salvează un bărbat, care semăna foarte mult cu tatăl lui Siegel, de sub amenințarea cu arma. Mama lui Shuster, Joanne, își amintea că fiul ei, Joe, perfecționa schițele lui Jerry. Împreună au creat mai apoi și alter-egoul lui Superman, Clark Kent, a cărui meserie era de reporter, un vis pe care, Siegel, îl avea în copilărie.

Sursa: newsweek
După ce și-au finalizat lucrarea, cei doi s-au chinuit mult să găsească o editură care să le publice banda desenată. Pe atunci, piața era acaparată de alte două opere de tip S.F. Flash Gordon și Buck Rodgers. Până la urmă Detective Comics (DC) a acceptat să publice Superman. În acest context se naște de fapt și zona aceasta specifică de benzi desenate. Până la urmă, Siegel și Shuster vând drepturile de autor celor de la Action Comics pentru suma de 130 de dolari.
Prin urmare, Action Comics, publică primul ei număr, o bandă desenată, pe coperta căreia este reprezentat Superman, ridicând deasupra capului său o mașină. O imagine care se va întipării în conștiința colectivă și care creat multă vâlvă. Este un moment în care cei doi realizează că au făcut o greșeală.
Succesul lui Superman a fost garantat de detaliile pe care le-au folosit în crearea poveștilor care însoțeau actele eroice ale supereroului. Au preluat evenimente istorice, precum accidentul minier din data de 5 noiembrie 1930 din Atena, Ohio. Superman lupta împotriva unor probleme mari ale vremii, precum antisemitismul.
Supereroul celor doi îi proteja pe cei mai slabi. Există chiar și o confruntare între el și Hitler, cei doi atrag atenția asupra problemelor războiului prin intermediul benzii lor desenate. Succesul de care bucură și astăzi se datorează în parte elementelor realiste, iar asta este doar meritul lor.
Recomandări autor
- Anița Nandriș-Cudla și experiența gulagului, 20 de ani în Siberia. Puterea omului în fața nedreptății
- Mircea Eliade scriitorul: dialectica disimulării sacrului în profan și literatura fantastică
- Romane scurte contemporane și clasice care te ajută să te deconectezi de la realitate
- Ar trebui să-l mai citim pe Dostoievski? Limitele unui clasic aflat în căutarea esenței în sine a realității
- 5 motive să nu-l arunci pe Tolstoi din bibliotecă. Iată de ce trebuie să-i citim operele
- Opera lui Haruki Murakami în căutarea identității. Posibilități ale realismului magic
- Tragicul între concept și fenomen – categoria estetică, alfabetul suferinței
- Alice Voinescu pentru educarea spiritului tânăr. Un jurnal cât o viață
- Poezia japoneză – arta sufletului pur. Poeți din epocile Meiji și Taishō
- Începuturile prozei japoneze în epoca Heian. Condiția și apariția romanului japonez
- Sursele intelectuale ale ideologiei sovietice. Leninismul ca direcție culturală
- Arta ca unic mod de exprimare liberă. Scutul de apărare al oprimaților
- Filosofia lui Mircea Vulcănescu. Despre specificul românesc și teoria ispitelor
- Cărți care încep cu finalul. Trucul care transformă scriitorii recenți și contemporani în clasici
- Clody Bertola povestea de film a unei actrițe care a vrăjit marii regizori ai teatrului românesc
- Cărți la care „trebuie” să ajungi în 2022. Scriitori români contemporani, nume din filosofia și literatura universală
- Martin Heidegger în lectura lui Walter Biemel. Introducere în studiul operei sale
- Criminali în serie și în masă, manifestările răului. Introducere pentru „Dosarele criminalilor în serie” de Paul Simpson
- Impresionanta poveste de viață a poetului gândirist Pan M. Vizirescu
- Reprezentările omului în cercul vicios în „Pescărușul” lui Cehov și „Cu ușile închise” a lui Sartre