În inima munților Harghitei, parcă undeva ascuns bine de noi, cei care ne grăbim în toate și uităm de liniștea naturii, Tinovul Mohoș își așteaptă vizitatorii într-o tăcere profundă…O rezervație naturală unică în România, dar și în Europa Centrală, Tinovul Mohoș se află pe craterul unui vulcan, fiind mai mult o zonă de mlaștină, o adevărată mărturie a transformărilor geologice.
Un pas spre liniștea autentică a naturii
Tinovul Mohoș poate fi vizitat în județul Harghita, pe platoul vulcanic al Masivului Ciomatu, în apropierea Lacului Sfânta Ana. Rezervația se află la o altitudine de aproximativ 1050 de metri, pe fundul unui crater vulcanic stins, al doilea ca mărime după cel în care se află Lacul Sfânta Ana.
Pentru turiștii care vor să primească o adevărată lecție de biologie și geologie, Tinovul Mohoș, accesul se face doar de pe drumul județean 113A, care leagă Băile Tușnad de Băile Balvanyos. Locul este atât de special încât vizitarea este permisă doar alături de ghizi specializați, pentru a proteja fragilul ecosistem.
Numele de „tinov” provine din limba slavă și reprezintă o mlaștină acidă, formată prin acumularea de apă într-o zonă cu drenaj mic. Tinovul Mohoș este un tip special de turbărie oligotrofă, cu puține substanțe nutritive, denumită și turbărie relictară, adică un vestigiu din epoci glaciare.
Ceea ce face ca Tinovul Mohoș să fie complet diferit de alte zone umede este originea sa vulcanică. Craterul în care s-a format a fost ocupat inițial de un lac, însă în timp, lacul s-a colmatat cu resturi vegetale, ajungând să se formeze o mlaștină. În prezent, adâncimea straturilor de turbă depășește pe alocuri 10 metri, sub care se găsesc resturi de apă din fostul lac. De aceea, accesul este unul supravegheat, iar fiecare pas îi poartă cu emoție și entuziasm pe vizitatori.
Povestea dincolo de prezent
Masivul Ciomatu este parte a Carpaților Orientali. Este un complex vulcanic activ în istoricul geologic. Ultimul vulcan care a erupt în acest masiv a fost acum aproximativ treizeci de mii de ani. De altfel, craterul Mohoș este mai vechi decât cel al Lacului Sfânta Ana. Acesta a fost activ într-o etapă anterioară.
Înainte de mlaștină, în craterul Mohoș se afla un lac de dimensiuni uluitoare, dar care, în decurs de mii de ani, a fost acoperit treptat de vegetație, formând o turbărie întinsă. Denumirea „Mohoș” provine din limba maghiară și înseamnă „mlăștinos”.
Unic în România datorită florei și faunei
Un aspect deosebit de important al Tinovului Mohoș este dat de biodiversitatea sa. Prin aciditatea ridicată și lipsa de nutrienți, doar anumite specii de plante au reușit să supraviețuiască în acest loc. Printre acestea se găsesc:
- Roua cerului (Drosera rotundifolia). Aceasta este o plantă carnivoră care se hrănește cu insecte, adaptată la solul sărac în azot;
- Andromeda polifolia – o specie de arbust arctic-alpin care trăiește doar în turbării;
- Pinul silvestru pitic (Pinus sylvestris)– o variantă de pin care crește la dimensiuni reduse din cauza solului sărac;
- Merișorul (Vaccinium vitis-idaea) și afinul (Vaccinium myrtillus) – specii adaptate la climatul răcoros și solul acid.
Mai interesant, plantele sunt distribuite în zeci de cercuri concentrice, după adâncimea și compoziția stratului de turbă. În centrul tinovului se mai află două ochiuri mari de apă, alături de câteva ochiuri mici de apă acidă, acestea din urmă abia vizibile. Specialiștii susțin că în timp, și aceste ochiuri vor dispărea. Spre marginile acestei mlaștini, solul devine mai stabil și permite apariția pinilor pitici.
O faună tot mai rară
Prin prisma solului mlăștinos, fauna Tinovului Mohoș este destul de mică, dar interesantă. În locul prezidat de vulcanul încă tăcut trăiesc specii de amfibieni și reptile adaptate la mediul umed. Se pot vedea tritonul, broasca roșie de munte sau șarpele de apă. De altfel, păsările precum sfrânciocul roșiatic și ciocănitoarea cu trei degete se adăpostesc în pădurile din jur. În zona de mijloc a tinovului apar rar și urșii bruni sau cerbii.
Un loc plin de legende
De-a lungul anilor, Tinovul Mohoș a fost înconjurat de povești și superstiții care mai de care. Cei care locuiesc în apropiere susțin că mlaștina „înghite oameni”, iar cine pășește neatent riscă să se afunde fără urmă. În realitate, solul este instabil în multe zone, iar straturile de turbă pot ascunde ochiuri de apă greu vizibile.
Poveștile locului mai arată că, în vremuri vechi, tinovul era o pădure bântuită, iar în nopțile fără lună, se auzeau șoapte venind din mijlocul mlaștinii. Aceste povești au fost și benefice, deoarece au contribuit la păstrarea unei distanțe între om și ecosistemul deosebit de fragil.
Locul în care studiile nu se vor termina poate niciodată
Tinovul Mohoș este atât de special încât este studiat de zeci de ani de cercetători în botanică, climatologie și geologie. Mostrele de turbă extrase în acest loc au scos la iveală detalii fabuloase cu privire la clima din ultimii 10.000 de ani. Polenul fosil găsit în diferite straturi permite reconstituirea vegetației preistorice și înțelegerea tranzițiilor climatice.
Locul a fost declarat rezervație naturală încă din 1955. La ora actuală face parte din situl Natura 2000.
Un rol ecologic unic
În cele mai multe dintre cazuri, tinovul are un rol deosebit de important în reglarea nivelului de dioxid de carbon din atmosferă. Vegetația moartă din astfel de ecosisteme nu se descompune complet din cauza acidității și lipsei de oxigen, rezultând formarea de turbă care captează carbonul pentru milenii.
În acest sens, Tinovul Mohoș acționează ca un „absorbant” natural de carbon, având un rol important în combaterea schimbărilor climatice.
Răvaș de încheiere
Dacă drumul tău este vreodată în Harghita, oprește-te o clipă și vizitează Tinovul Mohoș. Potecile de lemn șerpuite printre plante rare și pini pitici te vor duce către o lume pe care nu mulți au ocazia să o cunoască. Prin modul în care a supraviețuit, Mohoșul este în prezent un model de echilibru și o chemare la respect pentru diversitatea și fragilitatea lumii în care ne ducem viața de zi cu zi.
Ca un adevărat manuscris al Pământului scris în straturi de turbă și roua dimineților reci, Tinovul Mohoș ne dăruiește o lecție despre trecut, dar și o responsabilitate pentru prezent și viitor.
